In "S" sunt numai personaje puternice, sigure pe ele si pe rolul pe care il au. Plus ca fiecare se evidentiaza prin ceva talente. Si numai de bine. Adica din ei cativa au puteri magice, altii sunt superbatausi curajosi(dar sensibili). Mai sunt si nemuritori pe deasupra. Ma rog.. Cred ca e un film care aduna toate atributele dorite de "marele public". Numai bun de visat. Vii acasa si te simti prost -> te uiti la "S" si te si inchipui cu un toiag magic sau eventual cu toata duzina de cadouri mai sus amintite. Pe langa asta, oamenii(ma rog, si alte derivate) sunt in stare de implicare cu totul pentru un scop(indiferent care). Nu prea se intampla in general. Destul de greu sa faci gesturi asa mari intr-o viata personala asa mica.
P in schimb are o idee mult mai indrazneata. Te pune sa te uiti la o viata obisnuita, chiar banala. Si partea naspa e ca recunosti destul de multe aspecte familiare. Nu e genul de film "wannabe". Un eveniment foarte veridic la care ne uitam in timpul nostru liber. La ce e bun? Sa vedem din afara o parte din viata noastra.
Tu ce crezi?
PS:
inchipuie-ti intrebarea "Ce-ai mai facut?" pusa in ambele parti:
"S": hmm.. Pai am salvat lumea. De 2 ori.
"P": Am stat in strada si m-am uitat la o casa. Vreo 4 ore.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu