Ramasite multilateral dezvoltate

M-am tuns aseara. Pentru ca ultima oara mi s-a parut ca frizerul meu oficial s-a jucat prea mult cu mainile prin parul meu, oftand in acelasi timp, mi-am propus de dimineata sa fiu spontan. Am mers in prima frizerie pe care am vazut-o acum o saptamana.

Am inceput sa zambesc si m-a apucat nostalgia. Un grup de tanti imbracate in alb cu atitudine de asistente. Pe pereti poze cu frizuri la moda din perioada interbelica. Un fel de "oldies but goldies".

O doamna ma ia in primire, ridicandu-se din scaun cu gesturi largi si uitandu-se cu ochi acri la mine. Ma intreaba cum vreau sa ma tund. Ii explic detaliat, urmarind reactiile dezaprobatoare de pe fata.

We are in bussiness. La televizor e o telenovela japoneza:). Rad uimit in sinea mea. Fara sa vreau ma simt de afara si de aceea analizez ca un cercetator. O fata schimba canalul. Evident e mustrata de colegele mai in varsta ca a trecut si ca nu stie sa foloseasca telecomanda. Ajungem la stirile de pe ProTv/accidentul lui Chivu. Doamna respectiva ramane cu foarfeca in aer, ascultand atenta si empatizand intr-un mod total. In sfarsit ma apuca rasul.

M-am dat de gol.